Plaja la Dunare – Gostinu

Plaja la Dunare – Gostinu

Din ciclul „Calatorii de vara”, astazi va prezentam plaja la Dunare – Gostinu,
mai precis plaja din satul Gostinu, jud Giurgiu. Cand faceam ceva research
despre plaja Vadu, am dat peste un post despre plaja la Dunare – Gostinu. Mi-a
placut ce am citit si deja il pusesem pe lista de ” To do”. Zis si facut, in
wknd-ul trecut ne-am hotarat sa vedem despre ce este vorba. Dupa un drum cam
prea lung si nu tocmai placut, prin camp si coclauri, am ajuns sa parcurgem cei
60-70 km de Bucuresti la Dunare. Ne-am bazat pe GPS-ul masinii si tare rau am
facut, pentru ca ne-a dus pe o ruta ocolitoare, de 4-5 km de drum de tara
accidentat, neasfaltat si plin de praf. Am ajuns la digul de la Dunare, dar nici
chip sa-l traversam cu rulota in spate, asa ca am ales sa mergem mai departe
pentru a gasi o alta traversare, mai lina. Dupa multe indicatii primite de la
bastinasi, am reusit sa trecem digul si sa dam de Dunare. Drumul in sine nu este
greu si nici foarte rau, asta daca o iei pe cel bun, nu pe cel pe care am fost
noi . E simplu: Bucuresti- Centura- iesirea spre Griugiu – cam la 50 km se
face stanga spre Com. Oinacu – Gostinu. De acolo, indicatii spre plaja de la
localnici. Nu e complicat, exista si ceva semne care indica plaja. Dupa ce treci
digul, deja iti poti alege locul de campat. Padure, nisip si Dunarea. Foarte
placuta si linistitoare zona, era o zi fara niciun nor pe caer, iar vantul abia
adia, asa ca Dunarea parea ca o balta in care te puteai oglindi. Erau maxim 5-6
corturi instalate, si alti cativa care venisera doar pentru o zi. Unii mai
galagiosi si mai pusi pe chef, dar plaja fiind destul de intinsa, e loc
suficient pentru toata lumea.

Vremea a tinut cu noi si am prins doua zile superbe, cu mult soare, fara nori
si vant. Emma a fost in al noua-lea cer, apa fiind mica, putea merge si singura
in apa, noi supraveghind-o de la mal. S-a balacit si s-a amuzat teribil.
Zambetul ei era suficient incat sa uitam de toata peripetia cu drumul prost pana
la locatie. O zona salbatica, neamenjata si plina de natura vie, exact ce ne-am
dorit sa gasim in acest sat. Fiind destul de aproape de Bucuresti, cu nisip si
apa, deja a intrat printre locurile favorite de vizitat, ori de cate ori vom
avea ocazia si vremea ne va permite. Deja regretam ca nu ne mobilizasem mai
devreme sa gasim acest loc toata vara.

Fiind padurea aproape, seara erau ceva tantari, dar cu foc de tabara, o spira
si ceva spray am reusit sa-i dovedim. Pe Emma au ciupit-o de mana si a doua zi i
se umflase, dar am pus crema si totul a fost ok.

IMG_20130908_110846 IMG_20130908_110746 IMG_20130908_110731 IMG_20130908_090252 IMG_20130907_194908 IMG_20130907_153950

Comments are closed.